Materialele microplastice | Primare și secundare (P)

Începând cu anii 50 până în prezent, s-au produs aproximativ 8 miliarde de tone de plastic, din care numai 10% au fost reciclate.

Din cauza consumului de masă, dar și a neglijenței umane, am ajuns să introducem în corp, prin aer, lichide și hrana solidă între 39.000 și 52.000 de particule microplastice pe an. 

Materialele microplastice sunt particule foarte mici de plastic, care, de regulă, sunt mai mici de 5 milimetri. Acestea pot fi împărțite în două mari categorii: microplasticele primare și microplasticele secundare.

Microplasticele primare

• sunt eliberate direct în mediu ca particule mici;
• se estimează că acestea reprezintă între 15-31% din microplasticele din oceane;
• 35% din microplasticele primare provin din spălarea hainelor din materiale sintetice;
• 28% din abraziunea anvelopelor din timpul condusului;
• 2% din microplasticele adăugate în mod intenționat în produsele de îngrijire personală

Microplasticele secundare

• provin din degradarea obiectelor din plastic mai mari precum pungile din plastic, sticlele sau plasele de pescuit;
• reprezintă între 69-81% din microplasticele găsite în ocean.

E bine de știut că bărbații au tendința de a ingera mai multe microplastice pe zi pentru că ei respiră mai adânc și pentru că au un consum de calorii mai mare decât femeile. Studiile care au examinat prezența microplasticelor în alimentele pe care le consumăm au arătat că  sarea  conține 550-680 particule/kg, mierea 40-660 particule / kg, zahărul 270-390 particule/kg.

Aproximativ 69 până la 81 % din microplasticele găsite în mări și oceane sunt rezultatul coroziunii pungilor de plastic sau a recipientelor de plastic.

Spălarea la mașină a articolelor de îmbrăcăminte pe bază sintetică este responsabilă pentru aproximativ 35% din toate microplasticele primare

Test rezultate

Microplasticele din mare pot  fi înghițite de către animalele marine. Astfel, plasticul se acumulează și poate ajunge la oameni prin intermediul lanțului alimentar. Acesta se poate găsi în alimente și băuturi, inclusiv în bere, miere și apa de la robinet.

Există însă metode pentru a evita producerea de microplastic:

• Cumpără haine din materiale naturale precum lâna, cașmirul, mătase, in, bumbac, care NU au în componență nylon, acrilyc sau poliester.
• Cumpără detergenți și produse de curățenie ecologice, acele produse care nu au particule mici colorate sau nu sunt dăunătoare apei.
• Cumpără bureți naturali de vase sau de corp, cum ar fi buretele din lufă, buretele Konjac sau buretele din fibră de cocos. Aceștia sunt naturali, ecologici, reutilizabili și biodegradabili.
• Montează-ți un filtru de microplastic la mașina de spălat rufe. La fiecare spălare, mai ales la o temperatură mai ridicată, hainele care nu sunt din materiale naturale eliberează în apă particule mici de plastic.
• Evită cosmeticele care au particule mici în componență. Aceste particule se găsesc de obicei în pasta de dinți, scrub-uri, geluri de duș, farduri de ochi, rimel sau ruj. Există însă și cosmetice în care particulele sunt naturale, dar va trebui să verifici pe fiecare produs acest lucru.
• Refuză pungile de la supermarket și caută produse în ambalaje eco-friendly. Îți poți face cumpărăturile de la producătorii locali cu propria sacoșă din pânză sau de la un magazin care promovează conceptul de zero-waste.

Prin analiza calitativă a 21 de probe de apă de pe întreg teritoriul României s-a descoperit prezența microplasticului în toate probele. Acest raport evidențiază nevoia de noi studii pentru cele mai mari râuri in România, pentru a se stabili concentrațiile de microplastic. De asemenea, pentru această problemă de mediu, trebuie elaborate și măsuri pentru prevenirea și combaterea poluării cu microplastic.

În probele analizate au fost identificate toate tipurile de plastic reciclabil din țara noastră: PET -1 (polietilen tereftalat), PP -5 (polipropilenă), PE – polietilenă (HDPE 2, LDPE 4). Principalele deșeuri din care provin particulele de microplastic identificate în apele din România sunt cele provenite din sticle de apă, suc, recipiente, flacoane (PET); din haine, flacoane (PP); folii, pungi (PE).

Mai mult, în timp ce unele particule de microplastic au în compoziție reziduuri toxice, altele pot capta și transmite bacterii și diverși paraziți. Iar microplasticul din alimentație și lichide este o componentă a problemei, deoarece o bună parte din pasticul introdus în corp vine prin aerul pe care îl inhalăm zi de zi (din aerul poluat, din nisip, din hainele din microfibră, precum nylon sau polyester). 

NOTĂ: Dacă vrei să vezi câte microplastice produci pe zi fă testul de mai jos:

https://www.merckgroup.com/en/microplasticme/